Fumatul este considerat ca fiind cauza cea mai importantă a bolilor şi a morţii premature la nivel mondial şi, în acelaşi timp, singura cauzalitate care poate fi prevenită. Creşterea cea mai accentuată a numărului fumătorilor din ultimii ani se constată în rîndul femeilor şi deja chiar şi a tineretului. Studiile arată că fiecare persoană care fumează regulat, pe durata vieţii sale, dezvoltă afecţiuni ale plămînilor, iar 25-40% dintre acestea mor prematur din cauza fumatului. Tutunul, în mod specific nicotina din tutun, este o substanţă adictivă, un drog, ceea ce înseamnă că persoanele care fumează nu pot să renunţe la fumat. Dependenţa de nicotină face parte din categoria tulburărilor adictive şi reprezintă adesea o tulburare psihică. Dacă la baza incitaţiei pentru consumul de tutun stau factori sociali şi psihologici, persistenţa ulterioară a acestei deprinderi este dependentă de efectele farmacologice ale nicotinei, instalîndu-se un veritabil fenomen de obişnuinţă şi făcînd din fumat o toxicomanie acceptată. Fumătorii, aceşti consumatori de „iarbă rea”, pot fi consideraţi ca,„sinucigaşi de cursă lungă”.
În fumul de ţigară se găsesc izolate 481 de substanţe cancerigene. La originea tulburărilor la fumători stau, în principal, două elemente – nicotina şi oxidul de carbon. Cercetările recente au arătat că fumul de ţigară se combină cu aerul şi formează compuşi cancerigeni (nitrozamina). Există o relaţie directă între gradul tabagismului şi mortalitatea fumătorului, care depăşeşte cu 30 – 80% pe cea a nefumătorilor. Dacă anual mor în lume de cancer 5 – 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauze fumatul, implicat în numeroasele localizări: bronho-pulmonar, buze, limbă, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinară etc. Relaţia este aşa de evidentă, încît 90% dintre marii fumători, de peste 40 de ţigări pe zi, fac cancer pulmonar. În România , cancerul bronho-pulmonar ocupă locul întîi de mortalitate, atît la femei cît şi la bărbaţi.
Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumători poate fi un factor care contribuie la infecţiile lor respiratorii cronice. Îmbătrînirea prematură la fumătoare este evidentă, pielea lor ridîndu-se repede şi apărînd şi o schimbare reală de culoare a tenului. Menopauza apare mult mai repede ca la nefumătoare. Dinţii îşi pierd strălucirea, se cariază uşor şi cad ( parodontoze frecvente) şi adesea fumătorii ajung să poarte proteze. Fumatul dăunează gravidităţii şi noului născut, produce avorturi, malformaţii, naşteri de copii morţi, debili sau distrofici. Congestiile cerebrale sînt de două ori mai frecvente la fumători, ca şi tulburările endocrine, dar şi scăderea acuităţii vizuale şi auditive.
Înafara complicaţiilor multiple şi grave, fumul de ţigară constituie şi o veritabilă agresiune împotriva întregii colectivităţi, pentru că aici, pe lîngă fumătorii voluntari, există şi „fumători pasivi , victime inocente ale fumatului. Se poate spune că un nefumător fumează involuntar o ţigară la 7 consumate de un fumător. Acesta este motivul pentru care specialiştii atribuie apariţia unei treimi din cancere nefumătorilor. Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare şi de neînlocuit pentru societate, pe care o aduce fumatul, este pierderea de vieţi omeneşti, care interesează oameni la vârste active, deosebit de utili familiilor lor şi societăţii, în general.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu